O poezie care reflecta nestiinta unora....




ma tot gandeam zilele astea la faza cu moastele  , tot auzeam pe colegii mei prea iubiti ba ca nushtiu ce moaste face minuni ba ca alta ii ajuta in unele cazuri, ca si capac la cele spuse m-ai vad ca se dadea si apa sfintita la dozator pfff ce ironie , ROMANIA  trezeste-te !! si nu uita ca Isus Hristos este singurul Mijlocitor la Tatal, nu moastele , sfintii de pe pereti sau „popa cu crucea„Nu ma mira faptul ca am ajuns la lucrurile astea in timp ce cu avortul suntem in top la fel si coruptia e in floare...Vrea sa va prezint mai jos o poezie tare „ gingasa „....
Sminteala moaştelor
Ca să vezi ce e prostia,
omul pupă azi mumia
şi „salvatul” se renaşte,
ajutat de sfinte moaşte.
Omul cel evlavios,
ortodoxul credincios,
pupă moaştea şi pe os,
şi pe cărniţă,
că-i nectar de garofiţă.
O poveste am aflat:
Unul noaptea a intrat
în capelă furişat.
Cu iubire de Hristos
săruta moaştea vârtos
şi pe faţă şi pe dos.
Că în ziua ce-a trecut
timp prea mult nu a avut.
Cu mulţimea împrejur
a pupat doar un femur.
O demonică sminteală.
Cultul moaştelor e boală!



Nu judec ci vreau sa  le „ luminez„ unora mintea...
daca am jignit pe cineva, scuzele mele,


CaLeb

0 comentarii:

Trimiteți un comentariu

free counters